Bine ai venit

Instrucţiunea apel de procedură se inserează în program în locul în care se doreşte executarea instrucţiunilor specificate de o declaraţie de procedură asupra entităţilor particulare "transmise" ei din locul de apel (vezi capitolul 4).

Sintactic, apelul de procedură (vezi regulile 2.23c-f, anexa 1) poate fi reprezentat prin metaforma

P ( 1 )

unde p reprezintă numele procedurii, iar 1 lista de parametri actuali. Parametrii actuali din 1 trebuie să corespundă ca număr, ordine şi tip cu parametrii formali specificaţi în antetul declaraţiei de procedură. Ei pot fi expresii, funcţii, proceduri. Numai parametrii actuali care corespund parametrilor formali variabili (declaraţi prin var) pot fi modificaţi. Ei sînt variabile a căror locaţie este folosită pentru recuperarea în program a rezultatelor din procedură

Exemplu. O procedură cu antetul

procedura p(x, y. intecter; var z,  t: real)

se poate apela prin

p(3, 2*(a + b - c), u, v)

sau

p(a, b, u, v)

sau

p(3, 5, u, v)

unde a, b, c desemnează variabile întregi, evaluarea expresiei 2*(a+b-c) produce o valoare întreagă, iar variabilele u şi v sînt declarate în program ca reale.